Diversificarea urmărește reducerea dependenței portofoliului de un emitent sau de o anumită sursă de risc. Practic, putem avea mai multe fonduri și să păstrăm o expunere concentrată pe aceleași companii ori sectoare. Analiza trebuie să pornească de la activele deținute și de la factorii care le influențează simultan.
Uită-te la emitenți, sectoare, țări, monede și tipurile de active. Întrebarea utilă este ce eveniment ar putea afecta simultan o parte mare a portofoliului.
Cinci ETF-uri care dețin în mare parte aceleași companii mari pot să se miște foarte asemănător. La fel, zece bănci din aceeași țară rămân sensibile la economia și regulile acelei țări. Numărul de poziții a crescut, însă expunerea la factorii comuni de risc rămâne ridicată.
Diversificarea poate reduce dependența de o singură investiție, însă nu garantează că portofoliul nu scade. Legăturile dintre piețe se pot schimba, iar în perioade dificile mai multe active pot pierde simultan.
Pentru cine are timp limitat, merită să poată înțelege portofoliul fără să deschidă zilnic zeci de rapoarte. Fă o listă cu expunerile reale și vezi unde se suprapun. Adăugarea unui nou produs are sens dacă îi înțelegi rolul, nu doar pentru că mărește numărul de poziții.
Pentru verificare: Investor.gov: alocarea activelor.