Despre Liviu Tudor
Pe FinScop scriu despre bani și investiții, pornind de la experiența mea în trezorerie, tranzacționare și managementul riscului.
Cu ce mă ocup
Experiența mea în trezorerie bancară și pe piețele financiare include cursul valutar, dobânzile, lichiditatea și managementul riscului. Acestea sunt și o parte dintre subiectele despre care scriu aici.
Când explic un instrument sau o situație din piață, mă uit la cum funcționează, cât costă și ce poate merge prost. Pornesc de la aceste întrebări și în materialele de pe FinScop.
De unde pornește discuția
Cei mai mulți oameni din afara domeniului financiar care mă întreabă despre investiții vor să știe ce să cumpere. De multe ori, discuția ajunge la acțiunea sau activul care ar putea crește în următoarele luni. Înțeleg de ce: e o întrebare concretă și ai impresia că, dacă găsești răspunsul bun, ai rezolvat problema.
Eu cred că merită să începem puțin mai devreme. Pentru ce strângi banii? Când ai nevoie de ei? Ce ai face dacă investiția ar scădea? Și cât timp ai, în realitate, să urmărești ce se întâmplă în piață?
Pentru cineva care nu lucrează în domeniu și nu are timp să urmărească zilnic acțiuni, mărfuri sau alte piețe, o strategie pe termen lung poate avea mai mult sens decât căutarea următoarei oportunități. Asta vreau să discutăm pe FinScop: cum ajungi la un plan pe care îl înțelegi și pe care îl poți urma.
Probabil ai auzit de multe ori că e important să economisești lunar și să investești. Dar merită explicat și de ce. Dacă banii economisiți nu produc niciun randament, iar prețurile cresc, suma din cont rămâne aceeași, însă poți cumpăra mai puțin cu ea.
De exemplu, la o inflație de 3% într-un an, 10.000 de lei păstrați fără dobândă au la final puterea de cumpărare a aproximativ 9.709 lei de la începutul anului. Nu vezi o retragere în extrasul de cont. Pierderea se vede în ce îți mai permiți să cumperi. Este un exemplu de calcul, nu o estimare a inflației viitoare.
Aici fac însă o distincție: banii pentru cheltuielile apropiate și rezerva de urgență au un rol diferit de banii pe care îi poți investi pentru mai mulți ani. Ai nevoie și de bani la care să ajungi repede, fără să fii obligat să vinzi o investiție într-un moment prost.
O altă idee pe care o aud des este că activele cresc în valoare pe termen lung. Aș fi atent la această generalizare. Un preț mai mare în lei nu înseamnă automat că puterea de cumpărare a investiției a crescut la fel. Trebuie să te uiți și la inflație, costuri și taxe. Iar o anumită companie sau proprietate poate pierde valoare chiar dacă economia, în ansamblu, crește.
Investițiile în companii sunt și o modalitate de a participa la dezvoltarea unor afaceri, cu riscurile pe care le presupune acest lucru. Nu aș reduce explicația creșterii activelor doar la inflație sau la cantitatea de bani din economie.
De aceea, prefer să discutăm despre ce deții, cum împarți banii și cât timp poți rămâne investit. Alegerea unui produs vine după aceste întrebări.
Pentru explicațiile despre puterea de cumpărare și riscul investițiilor: BCE — inflație și putere de cumpărare; Investor.gov — orizont de timp și împărțirea investițiilor; Investor.gov — primii pași și rezerva de urgență.
Nu presupun că știi deja vocabularul financiar. Termenii au sens când vezi cum se folosesc.
Un cost sau un risc se înțelege mai ușor când îl vezi într-un exemplu.
O investiție trebuie privită și în situația în care lucrurile nu merg cum ai estimat.
Un exemplu te ajută să înțelegi. Nu îți garantează că vei obține același rezultat.